joi, 3 decembrie 2009

În principu, fără principii

Ați observat cum, în ultima vreme, Dumnezeu crește în popularitate?

Oamenii încep să pună orice rău care li (sau ni) se întâmplă pe seama lipsei de credinţă în Dumnezeu.
Spre exemplu, umblă vorba prin popor că rata tot mai ridicată de divorţuri este datorată faptului că trăim într-o lume tot mai lipsită de principiile solide pe care ni le impune Biserica.

Nici vorbă!

Rata tot mai mare de eșec a căsătoriilor și a relațiilor în general poate fi pusă în cârca televiziunii și a producțiilor haliudiene. Ele impregnează idei nerealiste despre prinți pe cai albi și greuceni ai timpurilor moderne în căpșorul delicat și lipsit de rezistență al fetelor.
Un alt factor ar putea fi și faptul că vârsta la care doi tineri(?) se căsătoresc în zilele noastre a crescut și implicit cresc și așteptările iar dezamăgirile sunt pe măsură. (vezi un post mai vechi pe tema relațiilor făcând click aici)
Nu pot să nu vă fac o trimitere către un articol care mie mi-a plăcut foarte mult. Este scris de Șerban Foarță și poate fi accesat făcând click aici.
De vină mai sunt și telefoanele mobile. Aceste terminale radio au fost miluite cu un notabil progres al tehnicii, ele evoluând ca dimensiune invers proporțional cu numărul funcțiilor de care sunt capabile. Celularele, cum sunt numite de publicul larg, sunt menite a ne oferi o libertate de mișcare însă oare nu sunt ele cele care ne îngrădesc libertatea deoarece ne fac disponibili oricând și oriunde pentru oricine?

O altă situație pentru apariția căreia este învinuită lipsa credinței în Dumnezeu este criza economică (știu și mie mi s-a părut cel puțin nostim). Afirmația de mai sus este făcută de Sever Voinescu în articolul său „De unde vine și cum s-ar trata criza”, publicat în Dilema Veche numărul 301 din 19 Noiembrie 2009.
Domnul Voinescu își susține afirmația prin încercarea de a corobora câteva trăsături care au cauzat criza mondială și anume lenea, lăcomia și vanitatea cu faptul că acestea sunt „păcate cumplite în toate religiile”. El se plânge că „preocuparea pentru cursul valutar este mai mare decât cea pentru mântuire”și spune că nu ne putem aștepta ca statul să facă ceva pentru a reinstaura încrederea în Dumnezeu (pentru a reinstaura dictatura BOR, e ce înțeleg eu din asta. Nu se va întâmpla niciodată deoarece statul e prea ocupat cu instaurarea dictaturii Băsescu) și nici ca BOR să ducă o campanie de marketing. Singurul lucru la care domnul Sever Voinescu speră este ca oamenii să resimtă această criză economică (îmi cer scuze pentru discontinuitate însă consider că criza economică este și mondială) ca pe o pedeapsă divină (!!!).

Mi se par niște aberații toate defecațiile produse de Domnul Voinescu și nu o să văd niciodată o deflație sau o scădere a PIB ca pe un potop trimis din ceruri.


Aș dori să vă mai rețin puțin atenția și să discutăm despre conceptul de Dumnezeu conturat de Octavian Paler în „Viața pe un peron” la care subscriu și eu.
Omul l-a descoperit pe Dumnezeu (și I-a și dat nume) nu privind pătura de ozon ci din teamă. Lui i-a fost frică de gândul că suntem doar pulbere și a căutat ceva opus neantului. „Dumnezeu e partea noastă care nu vrea să moară, care nu se poate consola” zice maestrul Paler.
Acesta e un Dumnezeu născut din singurătate și spaimă, din teroare și nu poate cârmui altfel decât prin teroare, condamnând la penitență prin sânge și foc pe oricine i se împotrivește, pe oricine nu-L adulează. Și-a trimis chiar și Fiul la moarte.
Octavian Paler afirmă că „...în locul paradisului pierdut s-a înălțat Golgota, în locul arborelui cunoașterii, s-a ridicat o cruce. În centrul credinței a apărut o crimă...”

Credința ne cere să îndurăm tot ce se întâmplă cu gândul la viața de apoi. Să lăsăm această viață pentru cei necredincioși, care se descurcă mai bine, cu gândul că se va face dreptate la judecata de apoi.

Nu!

Refuz să accept inutilitatea vieții noastre pământești și să trăiesc visând la ce va urma.
„Carpe diem” zice o veche zicală...

Dacă așa stau lucrurile renunț la credință...

.......sau poate am renunțat deja......

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu