joi, 10 decembrie 2009

Incongruențe

deși la orice curs de comunicare ni se tot spune să nu începem niciodată cu o negație eu tocmai asta voi face.

Nu o să vă povestesc despre alegerile prezidențiale. Nu o să vă povestesc despre cum am votat cu fiecare din cei 12 candidați ai primului tur. Nu o să vă povestesc cum am acordat câte 6 (șase) voturi fiecărui prezidențiabil calificat în al 2-lea tur de scrutin. Nu o să vă spun cum Crin are coloană vertebrală doar pentru că rămâne consecvent în potrivnicia lui față de Băsescu. Nu o să vă spun nici că sunt de părere că nu va mai dura mult. Nu o să vă spun despre scandalul politic de proporții de pe plaiurile mioritice.
Nu o să vă spun că am testat autostrada Transilvania.
Nu o să vă spun nici că am fost mâhnit că naționala de handbal feminin a pierdut astăzi la mustață cu Norvegia. Nu o să vă spun nici că am fost foarte mulțumit de victoria aceleiași echipe din meciul cu Ungaria.

O să vă spun despre bărbăție.
Nu mă refer aici la bărbăție ca parte a organului reproductiv masculin (las pe mâna imaginației voastre traducerea în nenumărate limbi și expresii).
Mă refer efectiv la paradigma conceptului de „a fi bărbat”.

Ce înseamnă să fii bărbat? (luăm genul masculin ca pe un sine qua non)

Unii ar zice că înseamnă să ai o anumită vârstă, alții un anumit bagaj de cunoștințe. Unii ar zice că pentru a fi bărbat trebuie să ai mușchi, alții vene proeminente (da, există asemenea afirmații). Unii ar spune că trebuie să ai mult păr, alții, din contră, că trebuie să fii cuprins de precalviție. Unele fete/femei sunt atrase de un mic exces de grăsime abdominală, altele de pilozitățile pe care un mascul le deține în zona pectorală. Curajul, prezența de spirit și stoicismul șunt și ele menționate.

Andrei Gheorghe spune că „antrenamentul în diplomație duce la o pierdere în bărbăție”.

Eu cred că acest concept diferă în funcție de unghiul din care este privit, adică dacă este privit de ochiul rimelat din „căpșorul ei delicat” sau de ochiul unui client (și nu al unei cliente) al sistemului corecțional.

Un bărbat (așa cum este el privit prin ochelarii de pe nasul meu) nu trebuie să fie vânjos. El trebuie să fie calm, stăpân pe sine, trebuie să fie erudit. El trebuie să-i poată oferi sentimentul de siguranță și protecție (nu neapărat și starea) unei domnițe.

Un bărbat trebuie să fie galant, trebuie să fie destoinic.

Un bărbat trebuie să fie înțelegător și nu să încerce să înțeleagă...
(afirmație valabilă strict în interacțiunile dânsului cu o tânără)


2 comentarii: